Insight

El imi da impresia ca nu ma mai vrea. Face asta de foarte mult timp, si din pacate mi-a luat foarte mult pana sa imi dau exact seama de probleme. Totusi, partea buna din toate astea este ca exista cineva care chiar ma intelege si ma asculta. Da, stiu, suna al dracului de cheesy si invechit, dar este adevarat. Ma face sa ma simt din nou ca un copil, fara griji, fara probleme. Dar na, la urma urmei, fiecare cu... ale lui/ei, depinde de caz.

Si cum spuneam mai devreme. Ma simt din nou ca un copil. Dupa 3 ani de zile, chiar ma simt din nou de parca as fi eu, si nu o straina de fiecare data cand ma uit in oglinda. Incep sa ma recunosc din nou, incep sa imi dau seama de multe lucruri legate de mine. Incep sa am iar incredere in mine; ba chiar mai multa decat am avut vreodata. Si totul multumita unui singur om. Nu credeam ca va fi asta vreodata posibil. Ma obisnuisem cu mine, cu vechea eu, care statea tot timpul la cheremul celorlalti, care nu avea chef niciodata de nimeni si nimic; eu care se obisnuise cu o partida de sex prost si tigara de dupa care era mai amara decat de obicei. Eu care... taceam si nu ziceam nimic in momentul in care vedeam ca este o problema. Eu care inchideam ochii si treceam cu vederea aproape tot.

Now it's all fucking over. Mi-a ajuns pana peste cap. M-am saturat mai mult decat isi poate imagina cineva vreodata. S-au adunat in mine atatea rahaturi dupa un an si ceva de zile, incat ma mir ca nu am facut implozie. Acum stiu exact ce vreau. In teorie cel putin. Intotdeauna, este mai greu cu obtinutul. Dar pana la urma, asta e. Usor-usor, trec mai departe, mai dau o pagina arsa de timp, si dau peste una alba, ce abia asteapta sa fie scrisa.

Poate ca, intr-adevar, totul o sa fie mai bine. Momentan ma aflu la rascruce, si nu stiu incotro sa merg....